Calatoria prin viata: Idealul masculin

Calatoria prin viata: Idealul masculin: Un barbat inalt sau poate fi si de inaltime medie? Sa fie slab, gras? Sau mai bine sculptat la sala, mai ceva ca o opera a lui Brancusi? ...

O viata fara constrangeri

Imi traiesc viata fara limitari, prejudecati  si fara teama de a fi judecat, doar dupa regula bunul simt!

Cum ar fi sa poti spune si mai ales sa faci asta?

Minunat, cu siguranta!

Sa nu fie niciodata nici un fel de retinere intre doi oameni, care printr-o conjunctura au ajuns sa se cunoasca si poate ca si-ar dori mai mult. Sau poate nu….dar sa stie ca pot sa incerce fara nici un fel de limitare, sau teama ca daca lucrurile decurg intr-un fel sau altul, vor fi judecati.

Ce o sa spuna cei din jur? Parinti, prieteni, rude, colegi? Eu sunt cu mult mai sarac decat ea, sau eu sunt cu mult mai tanara decat el. Eu sunt alb si ea e neagra…ce o sa spuna rudele?

Si o mie de asltfel de nepotrivire. Dar oare sunt aceaste diferente nepotriviri?

Cine stabileste care sunt doar diferente si care sunt nepotriviri? Cat de mult au de-a face prejudecatile de-a face cu stabilirea etaloanelor de ce e bine si ce nu, ce e de-a dreptul rau?

Indiferent de domeniul la care ne referim, oamenii care vin cu reguli pentru domeniul respectiv, ii consideram noi a fi cei mai competenti, din moment ce li s-a permis sa ajunga atat de departe si au dreptul sa emita legi. Ii consideram de o competenta indubitala si de aceea nici nu se pune problema sa ne indoim de judecata lor.

Insa viata ne arata zi de zi, in mai toate aspectele ei, ca cei care fac legea, impun regulile, nu sunt cei mai ancorati in realitatea pentru care emit ghidul de cum ar trebui sa fie.

 Iar cel mai edificator exemplu sunt politicienii, cu toate comisiile lor de specialitate, cand un grup nereprezentativ de oameni, 10-15 persoane, emit legi si reguli pentru un anumit sistem ( de sanatate, invatamant, etc), fara ca aceia sa fie cei mai eruditi in domeniul respectiv.

Sunt doar niste oameni de o anumita profesie, care fiind membri de partid au ajuns in pozitiile respective. Si ajung sa impuna limitari pentru somitatile din domeniul respectiv, dar care au ales sa se dedice muncii din domeniul ales, in loc sa urmareasca obtinerea nemeritoasa a diverselor beneficii oferite de o anumita pozitie politica.

Si acest exemplu se poate extinde la absolut toate aspectele vietii.

Oare cei care impun regulile, limitarile, dupa care trebuie sa se ghideze intreaga societate,  chiar sunt in masura sa emita aceste judecati? Adevarate manuale despre cum ar trebui sa isi traiasca ceilalti viata.

La noi, in societatatea actuala, o astfel de autoritate extrem de moralista a fost Biserica, sau defapt nu, cei care, in lupta pentru o feliuta, s-au inscris in diversele ei structuri. Si aceste strucutri organizatorice, ne-au spus sute de ani, ce e bine si ce nu. Ce putem face si ce e absolut interzis, daca nu vrem sa ardem in focul vesnic.

 Iar noi, am luat adliteram aceste indemnuri, fara sa constientizam ca nefacand un lucrru sau altul, ne aduce o instatisfactie si o nefericire continuua,  o durere care e ea insasi un foc care ne arde in interior poate intreaga viata.

De ce?

Doar pentru ca o autoritate, care ne seduce copii, fratii, adolescentii de prin seminarii si ii supune unor abuzuri de nedescris, a spus candva ca daca facem aia sau cealalta, in cutare zi, nu ne vom mai gasi linistea niciodata. Si au resuit sa ne induca intr-atat idea asta, ca daca totusi gasim puterea sa trecem peste limitarile impuse, apare sentimentul de vina care ne macina cumplit.

Si atunci, ce ne-a mai ramas veridic? Dupa legile cui traim noi? Regulile impuse de catre cine, le urmam orbeste si ne ghideaza viata?

A unor politicieni corupti si incapabili, a unor structuri spirituale decadente? Cine ne ghideaza noua actiunile, trairile si ne judeca daca  indraznim sa traim altfel decat impusde catre ei?

Nu sunt un om rebel, inadpatat, dar nu pot sa nu ma intreb, cum stiu eu, daca legile societatii in care traiesc, sunt cele corecte? Ca acestea sunt cele pe care trebuie sa le urmam, obedienti?

Cum pot sa am certitudinea ca toate asa zisele reguli si limitarile sunt pentru binele meu, cum mi se spune mereu si din toate partile? 

Cand eu simt doar irosire, ingradire, neputinta, nedreptate!

Viata...

Viata nu te intreaba niciodata nimic. Nu tine cont de cine esti si de ce ai facut, bun sau rau. Ea doar iti da un test de supravietuire, o lovitura si te lasa sa te descurci. Si asa apar optiunile… toate sub forma de lectii – unele mai dure, altele mai blande, dar in urma carora, cu siguranta, te vei schimba, de multe ori atat de mult, pana la a nu te mai recunoaste pe tine insuti.

                                                                                       Fluturi, Irina Binder 

Nu am nevoie, imi face placere

Te rog sa intelegi…..

Nu pentru ca am nevoie,  vreau  sa ma iei tu cu masina, in loc sa conduc eu pana la locul intalnirii. E doar o chestiune de confort. Stii ca pentru masina mea toate locurile de parcare par extrem de inguste. J

Plus ca imi face o placere nebuna sa palavragim in drum spre restaurant. Sa imi spui cand urc langa tine ce bine arat si ce bine imi vine rochia noua. Sa imi spui ce mult  te bucuri ca am venit cu initiativa asta si asa ai plecat si tu intr-o zi mai devreme de la birou.

Nu am nevoie,cand iti spun ca mi-ar face placere sa luam cina in oras.

Stii foarte bine ca sunt o bucatareasa excelenta si sunt mai mut decat capabila sa imi asigur hrana proprie. Doar am trait, si inca destul de bine, si inainte sa te cunosc pe tine.

Este vorba doar despre compania ta.

Imi place uneori sa facem rezumatul zilei cu un pahar de vin bun in mana si sa facem planul pentru maine, in timp ce savuram un desert delicios. E parca un preambul pentru un start mai bun, pentru ziua ce urmeaza.

Nu e pentru ca am nevoie, daca iti spun ca imi plac trandafirii.

Am unii in gradina, pe care chiar ii ingrijesc cu drag. Nu ma impiedica unghiile proaspat date cu oja, fiindca tot ce avem natural, ne-a fost dat sa ni se potriveasca perfect. 

Dincolo de asta, e doar o informare, o subitilitate pentru tine.

E un ajutor dragul meu, despre cum ai putea sa ma faci fericita. Fiindca stiu ca iti doresti asta, doar ca esti cam neindemanatic. Tu ai vrea, dar nu stii cum si care ar fi cea cel mai potrivit mod….si nu e doar vina ta.

Daca inainte te-ai intalnit cu 2-3 femei care iti cereau la a doua intalnire bani de chirie, sau o pereche de pantofi care valorau cat salarul pe care il au ele pe o luna, e normal sa crezi ca am asteptari similare. Sau chiar mai mari, avand in vedere ca eu deja sunt bine incaltata si nici chirie nu trebuie sa platesc.

Stii dragul meu, nimic din ce iti cer, nu este pentru ca am nevoie sa imi oferi tu. Pentru ca singura nu as reusi sa am.

Aceste cerinte reprezinta de fapt, incercarea de a te integra in viata mea. Cand ne-am intalnit, aveam deja cam tot ce crezi tu ar putea fi important pentru mine. Sau ce e important pentru tine, poate.

Singurul lucru care imi lipsea si ai putea sa imi oferi tu, este compania ta. Timpul tau.

Nimic din ceea ce iti cer, nu este pentru ca am nevoie, totul este doar pentru ca imi face placere. 

Iar daca intrebi cand repetam din nou o activitate, imi dau seama ca ti-a facut placere cel putin la fel de mult cat mie, sa petrecem acel timp impreuna.

Asa ca te rog, pune-ti senzorii in actiune si interpreteaza corect semnalele.
E obositor sa adaug note de subsol pentru fiecare pagina. 

Idealul masculin

Un barbat inalt sau poate fi si de inaltime medie? Sa fie slab, gras? Sau mai bine sculptat la sala, mai ceva ca o opera a lui Brancusi? Sa fie inteligent sau sa fie istet? 

Ca alte atribute excludem din start…

Foarte multe criterii ar fi de trecut pe lista, ca sa nu pierdem nimic din vedere. Doar trebuie si sa dam bine in exterior.

Dar pana la urma ce cautam???

Cu ce ne ajuta patratele lui, daca tot singure ne caram sacosele, cu ce ne ajuta ca e fabulously tall cand tot singure ne schimbam becul? Cand si un scaun ne este mult mai de ajutor decat centimetrii lui in plus.

Deci, ce cautam?

SENTIMENTE!

 Asta cautam.

Cand am gasit sentimentul, omul care reuseste sa ne ofere acel sentiment de care avem fiecare nevoie si care poate fi diferit de la om la om, de la femeie la femeie,  nimic nu mai conteaza.

Nu conteaza ca nu e cel mai chipes, ca e chel si cu burta sau ca mai bine il ocolesti decat sa sari peste el. Cum nu mai conteaza nici faptul ca nu are o hergelie de cai captiva intr-o cheie briceag. Nu conteaza ca sta cu chirie sau ca are rate la tot ce are pe numele lui. Nu mai conteaza nimic….

Fiecare om cauta defapt un sentiment;  are o nevoie pe care inconstient nu poate sa si-o satisfaca in alt mod, decat prin sau alaturi de cineva.Si bine ar fi sa fie a doua varianta!

Cand acest sentiment este generat de prezenta unei persoana, nu mai conteaza nimic altceva. 

Sa fie clar, aici nu ma refer la epave emotionale, care se agata de orice respira: catel purcel, barbat. 

Ma refer la oameni normali, cu capul pe umeri si bine ancorati in realitate. 

Fie ca e nevoia de iubire, de afectiune, de siguranta,  nevoia de protectie sau pur si simplu sentimentul ca in cazul in care ai vreodata nevoie de cel mai mic ajutor, cel mai neinsemnat efort, ar fi acolo, dornic sa ti-l ofere. Acesta este defapt ceea ce cautam,  toate acestea putand poate, sa fie concentrate intr-un singur cuvant - disponibilitate.

Dar nu din aceea ca e mereu la dispozitia noastra, sa stim ca noi doar spunem sari si el intreaba cat de sus. Nu , nu de asta avem nevoie… 

Ne place sa stim ca fost facut un minim de un efort, ne incita sudoarea fruntii :)

Sa stim ca desi este extrem de ocupat , indiferent ca e medic si are operatii pe creier pana tarziu in noapte, ca e mecanic si are o masina de predat clientului la sfarsitul programul, sau ca e un corporatist workaholic, isi va face totusi timp sa vina cu noi la seminarul acela atat de important, sau la ziua unei prietene pe care el oricum nu o agreeaza. Sau orice alta activitate care are pentru noi o oarecare insemnatate.

Avem nevoie sa stim ca e acolo, ca daca ar fi cazul, ar veni alergand sa ne sara in ajutor. Sa simtim ca dorintele noastre primeaza in fata tuturor, uneori chiar si inaintea dorintelor lui. 

Sa simtim ca am fost intelese, ca omul a facut alegerea pentru o activitate impreuna in deplina cunostinta de cauza. Nu ne place sa ni se faca pe plac doar de frica unor consecinte si nici supunerea nu e apreciata, decat doar in anumite situatii, putine. 

Nu, nu de dorim un pres, un om fara personalitate care face mereu cum i se spune. Nu ne plac marionetele.

Insa am aprecia sincer un echilibru. 

Si am fi cele mai fericite daca s-ar intalni cererea cu oferta!

Ador sa fiu femeie!

1. Pot să stau o oră în fața dulapului, neștiind cu ce sa mă îmbrac, deși e ticsit.  Să mă plâng că nu am destule haine, iar asta să fie minunat, pentru că se numește cochetărie.
2. Pot purta și rochii și pantaloni. Fericirea aia, când te privești în oglindă și rochia îți vine ca turnată. Starea de bine pe care o ai, când porți pantalonii capri, comozi, și te plimbi pe faleză, la apus.
3. Pot să fac prajituri cu mama, în timp ce îi dau sfaturi amoroase fratelui meu mai mic.
4. Pot invoca în orice moment cel puțin un motiv pentru starea nervoasă. Doar sunt in acea perioada, ce mama naibii!
5. Pot să îmi pun picioarele pe masa de cafea și să îmi admir unghiile de la picioare, proaspăt colorate cu ojă.
6. Îmi pot cumpăra flori singură.
7. Pot să mă entuziasmez atunci când primesc o cutie cu ciocolată, ca și când aș fi primit un colier de perle.
8. Pot să îmi cumpăr grămezi întregi de pantofi și la fel de multe grămezi de poșete, invocând nebunia de a fi femeie.
9. Pot să trec mult mai ușor peste drame, cu o simplă vizită la coafor.
10. Pot să dau viață. Cu toate că nu am copil cred că trebuie să fie minunat să simți o altă viață crescând în tine. Și să faci din pui de om, OM.

Pot tot ceea ce cred că pot.

Endless love

   El:

   Pfuii ce prost am fost, m-am legat la cap cu fufa asta, am cedat. Ma controleaza, ma streseaza, trebuie sa ii dau o gramada de bani, apoi si asa castig putin. In loc sa mai fi batut eu putin carciumele si serile de poker, meciurile cu baietii,  sa imi port numai mie de grija. Si asa imi era prea mult.

   Dar nah, ce isi face omul cu mana lui…. doar notarul mai poate desface.

   Ca a trebuit eu sa ascult de mama, sa imi fac si eu un rost, sa ma mut la casa mea. De parca nu imi era mie bine cu ei. O fi fost ceva conspiratie sa scape de mine? S-a aliat cu asta de umblam cu ea de 5 ani.

   Numai mie mi se poate intampla asa ceva....

   Ea:

   Ce dobitoc, in veci nu ma ajuta cu treburile casei,  mai si trebuie sa platesc din banii mei toate facturile si cheltuielile, care desigur s-au dublat. Ca deh, din salarul lui abia ii ajunge de benzina, tigari, cafele si bericica zilnica.

  Cu ce am gresit, Doamne??? Si ma mai si insala cu desirata aia de la 2, ce o fi vazand la ea nu stiu. Sau ea la un lefter si ponosit ca el…..

  Si visele mele, toti pantofii si gentile care mi le doresc, calatoriile prin toata lumea, viata de printesa pe care o merit eu???

  Parca asa era vorba, sa iti gasesti jumatatea ca sa te completeze. Adica sa completeze tot ceea ce iti lipseste si prin fortele proprii nu le poti obtine.

Vai, dar ce capcana, si am cazut direct in ea!


Love is endless, but not for all!

Alo, Viata…..Incotro?

   Ce inseamna sa fii adult? Incotro trebuie sa te indrepti de acum?

    Ai un prieten / prietena  cu care îți faci planuri de nuntă, un loc de muncă care nu îți produce nici o satisfacție și care îți ocupă întreaga zi, facturi de plătit , cățel de plimbat și o casă a ta pe care trebuie să o întreții. Mai ai puțin și faci și un copil , deja știi cum o să îl cheme, și apoi? O să poți să tai și asta de pe lista ta.

   Felicitări , totul merge conform planului! 

   Planul cui?

   De ce tot timpul timpul totul trebuie sa decurga conform unui pattern? De ce toti trebuie sa urmam aceleasi reguli si sa jucam in acelasi film?

   Poate suntem unicati, poate rolul nostru nu poate fi jucat de nimeni, nici un scenariu deja aplicat si functional, noua nu ni se potriveste. 

  Si atunci? Inseamna musai ca avem o problema, ca suntem defecti?

   Individualitatea nu mai are nici o valoare? Tu nu mai nici un pret, daca esti single, chiar trebuie sa fii considerat jumatate, doar pentru ca nu esti intr-o relatie / casnicie?

   Pai atunci, pana imi gasesc jumatatea, ce ar fi sa mi se reduca si toate responsabilitatile la jumate: program de lucru – 4 ore, toate facturile cu 50% mai putin, asigurarea la masina si combustibilul la jumatate de pret, si lista poate continua. 

  Ce paradox, nu? 

  Toti oamenii singuri trebuie sa isi faca datoria, sa isi indeplineasca responsabilitatile in exact aceeasi masura ca si cei cuplati, poate chiar mai mult, dar cu toate acestea sunt considerati persoane cu un oarecare handicap. Sigur are el/ea ceva problema....

  Nu ati observat, si la evenimente cum exista o masa relativ separata pentru cei necuplati? Proscrisii!   Bine, ca are si treaba asta un plan ascuns, dar despre care stie fiecare in parte.J J J

  Dar dintre cei care arunca cu pietre, cei are care au urmat planul, cati sunt cu adevarat impliniti, sau cati se simt si emana asta?  
 Care este procentul celor care radiaza prin toti porii lor, cand vine vorba de viata lor de cuplu? 

Daca ati reusit, va numarati printre cei cu adevarat norocosi, va rog sa impartasiti si cu noi reteta!!! 

Noi, cei cu probleme....:) :) :)

Personalitatea in functie de grupa de sange

Grupa 0 

Va domina dorinta de a fi lider, iar atunci cand vedeti ceva ce doriti, faceti tot ce va sta in putinta pentru a va atinge obiectivul. In domeniul modei, sunteti o persoana care stabileste tendinte, care are puterea de a ghida oamenii intr-o anumita directie. Prieteniile pe care le aveti sunt de durata, fiind o persoana loiala si demna de incredere. De asemenea emanati o pasiune misterioasa,

Ciclul Lui Platon despre personalitate

Quotes Aprilie

Pretul asumarii riscului si infruntarii temerilor este incomparabil mai mic decat pretul pe care il vei plati daca alegi confortul.

Cele mai importante lucruri in lume au fost realizate de oameni care au continuat sa incerce chiar si cand se parea ca nu mai este nici o speranta. Dale Carnegie

Nu lasa viitorul sa-ti strice linistea. Daca va fi nevoie, il vei infrunta cu aceleasi arme ale ratiunii cu care lupti astazi impotriva prezentului. Marcus Aurelius

Nu lasa visele sa piara, pentru ca daca visele mor viata nu este decat o pasare cu aripi rupte care nu mai poate sa zboare. Langston Hughes

Tinteste spre luna. Chiar daca nu reusesti, macar vei fi printre stele. Les Brown

You don't get paid for the hour. You get paid for the value you bring to the hour. Jim Rohn

Cu cat este mai grea incercarea, cu atat mai mare este gloria dupa ce o depasesti. Epicur

Valoarea omului se măsoară după greutăţile biruite de el. Voltaire

Oamenii exagerează întotdeauna valoarea lucrurilor pe care nu le au. George Bernard Shaw

Surâsul a fost inventat de un om care nu voia să se certe. Dany Laferriere

 

 

Omul trebuie să aibă şi prieteni şi duşmani.

Prietenii îl învaţă ce trebuie să facă, iar duşmanii îl obligă să facă ce trebuie.

 

 

Sunt succese care te înjosesc şi înfrângeri care te înalţă. N. Iorga

Pierderea identitatii intr-o relatie. Relatiile dincolo de patul lui Procust

In aceasta perioada, oamenii au inceput sa isi caute propria identitate mai mult decat in trecut. Daca pana acum rolurile intr-o relatie erau in mare parte trasate de mediul extern, de cutumele sociale, in ultima vreme partenerii au inceput sa isi caute propriile reguli, a caror urmare sa le aduca intr-adevar fericirea. A inceput sa fie constientizat faptul ca numai pentru ca toata lumea face un lucru, nu inseamna ca acel lucru e bun si pentru tine. 


Cati dintre parteneri sunt insa pregatiti sa accepte aceste schimbari? De aici o multime de relatii date peste cap, scoase din cursul pe care il urmau, de cele mai multe ori bolnavicios.

De foarte multe ori, pentru a nu iesi dintr-un anumit confort pshihic mai ales, uneori poate si financiar, oamenii se complac in situatii care nu le vor adduce nicioidata satisfactii, trairi intense, pasiuni traite la maxim, doar liniste, insa nu sufleteasca cum tindeti sa credeti, ce in sensul de continuitate, mai degraba rutina.

Aceasta gandire, desi e mai degraba lipsa de...,  isi are originile in faptul ca majoritatea oamenilor nu constientizeaza ca pretul asumarii riscului si infruntarii obstacolelor este incomparabil mai mic decat pretul ce il vei plati daca alegi confortul.

De ce sa isi bata ei capul sa isi caute alti parteneri, care sa le ofere cu adevarat ce isi doresc, sa fie

intr-adevar completarea atat a persoanei cat si a personalitatii lor, cand au deja pe cineva alaturi care nu le da batai de cap, nu ii pune sa iasa deloc din rutina obisnuita, cu alte cuvine, nici un efort nu le este cerut.

Epicur spunea intr-un citat care mie imi place enorm de mult ,, Cu cat este mai grea incercarea, cu atat mai mare este gloria dupa ce o depasesti``.

Poate pentru unii, aceste vorbe nu au mare insemnatate, pentru ca se gandesc ca ei nu cauta gloria. Insa eu va contrazic categoric!!! Toti oamenii, indifferent de pozitia sociala, de varsta sau mai stiu eu ce criteriu, toti cauta gloria. Dar nu gloria, in sensul classic, de faima si recunoastere, ce gloria personala, sentimentul acela ca dorintele tale sunt implinite sau ca visele tale se materializeaza.

Cand suntem copii, poate ne dorim jucarii nu stiu de care, ca adolescenti tot felul de haine sau accesorii care sa ne aduca recunosterea celorlati, care sa ne ajute sa iesim in evidenta, apoi ca adulti, Doamne cate nu facem sa atingem gloria, materializata diferit pentru fiecare in parte.

Deci intreaga noastra viata cautam gloria, cu alte cuvinte fericirea, multumirea de sine.

Intr-o relatie, fiecare dintre noi, cand suntem singuri, sau poate intr-o relatie - dar tot singuri ne simtim, ne gandim ce bine ar fi sa ne gasim si noi pe cineva care sa ne inteleaga, sa gandeasca cu noi la unison, sa ne impartaseasca ideile si credintele. Sa ne traim fiecare propria viata, sa ne urmam propriile vise, iar satisfactile sa le traim impreuna. Ce frumos ar fi, nu?

Fetele sa nu mai fie limitate de catre iubiti/soti pentru a-si urma anumite vise, sau sa faca anumite lucrurie, sa nu li se limiteze dreptul de a intreprinde tot felul de activitati. Iar barbatii sa poata sa stea la birou serile sa lucreze linstiti, sa poate iesi cate o noapte cu baietii si chiar sa se bucure de seara respectiva, fara sa se gandeasca ca atunci cand ajung acasa ii astepata un scandal monstru.

Daca vrem sa fim fericiti intr-o relatie, noi trebuie sa cautam aceasta fericire.

Sa asteptam de la celalalt sa ne dea fericirea e o mare greseala, pentru ca ori cat de bun si multi-tasking ar fi cel de langa tine, nu o sa reuseasca, sau chiar daca o va face, poate va fi in detrimentul sau. Preocupat sa te ajute pe tine sa iti gasesti fericirea, va deveni din ce in ce mai frustat ca nu isi poate atinge propria fericire.

 Asadar, ajuta-te pe tine insuti !

Daca tu vei fi fericit si vei reusi sa sa emani aceasta fericire, partenerii de viata si nu numai, inexplicabil, te vor urma, iti vor urma exemplul, vor incepe cu adevarat sa te observe intr-o alta postura decat cea de pana acum. Fara sa se gandeasca ca trebuie sa te suporte pentru a fi in randul oamenilor, pentru a nu fi singuri pe lume, te va simiti ca fiind parte esentiala a lumii sale.

Toti oamenii, indifferent de fatada pe care o afiseaza, au nevoie de aceleasi lucruri: libertate si apreciere, insa pentru fiecare aceste concepte se manifesta diferit.

De expemplu, cand merge la fotbal cu baietii, poate s-ar bucura sa il ajuti sa isi pregateasca echipamentul , sau cand ea merge la o sesiune de shopping, sa ii spui asa, ca fapt divers, ca pantofii aia pe care i-ati vazut atunci impreuna i-ar sta foarte bine. Sunt chestii marunte care ii fac pe cei de langa noi sa simta ca ceea ce fac nu e gresit, ca au libertatea de a  trai si propriile vise, nu doar ale tale.In loc sa fie anxiosi si frustrati, ca au o viata limitata de cand sunt intr-o relatie, oamenii se simt fericiti si increzatori, si coreleaza aceste sentimente, atat cele positive, cat si cele negative cu tine, partenerul/partenera sa de viata.

Atat de des aud faze de genul: ce bine ca voi ca puteti face aia si aia, eu nu mai pot ca acum sunt casatorit/a. Ce prostie e asta? Numai pentru ca te-ai casatorit nu mai trebuie sa iti placa fotbalul, sa barfesti cu fetele sau sa iesi in oras doar cu prietenii tai? Dupa semnarea unui act ti se schimba automat convingerile, visele, dorintele?

E frumos sa petreceti timpul impreuna, apoi mai tarziu si cu copii, insa nu  trebui sa iti pierzi propria identiate indiferent de context. Cerandu-Ie partenerilor sa ne indeplineasca propriile dorinte, si preocupati sa urmarim respectarea regulilor impuse de noi, uitam sa ne mai indeplinim noi insine dorintele.

Cu totii ne dorim libertatea de a fi noi insine, de a ne urma propriile vise fara ca apoi sa fim judecati pentru deciziile pe care le luam. Sa nu mai fim constransii de nimic, sa ne traim viata asa cum consideram noi ca e mai bine pentru NOI, sa nu facem lucrurile intr-un anumit fel, doar pentru ca asa cere societatea.

Suntem sufocati de atatea tipare, patul lui Procust este mult prea prezent in viata noastra, si mai rau este ca nu ne dam seama de aceasta prezenta. Suntem efectiv inoculati cu idea ca daca vrem sa fim fericiti, trebuie sa ne incadram in acest pat cu orice pret.

Relatiile amoroase trebuie neaparat sa aiba o finalitate, apoi, daca te casatoresti trebuie sa te pui imediat pe facut copii si lista poate sa continue. Poate nu totii avem aceleasi vise, aceleasi aspiratii, iar acest lucru nu ar trebui sub nici o forma sa fie resimtit ca un handicap.

Sa ne traim asadar viata dupa placul inimii, sub conducerea mintii!

Cercul emotiilor

Quotes Martie

• Stai departe de oamenii care iti micsoreaza ambitia. Oamenii mici intotdeauna fac asta. Cei cu adevarat mari te fac sa te simti ca si tu poti deveni mare. Mark Twain
• Dupa felul in care cineva actioneaza si se comporta, asa va deveni. Cel ce cauta binele, devine bun. Cel ce cauta raul, va deveni rau. Devii virtuos prin actiuni virtuoase si rau prin actiuni negative.Upanishads
• Nu-ti fie frica sa faci un pas mare. Nu poti trece o prapastie din doua sarituri mici. David Lloyd George
• Oamenii exagerează întotdeauna valoarea lucrurilor pe care nu le au. Bernard Shaw
• Singura cale de a descoperi limitele posibilului este de a le depasi pana la imposibil. Arthut C Clarke
• Incearca nu sa fii un succes, ci sa fii o valoare. Albert Einstein
• Fiecare om este creatia sa proprie, imaginea gandurilor si credintelor sale. Este reflexia propriilor ganduri. Claude M. Bristol
• Efortul constant si determinat este cel care inlatura toate obstacolele si elimina orice rezistenta. Claude M. Bristol
• Daca nu iti place un lucru, schimba-l. Daca nu poti sa-l schimbi, schimba-ti atitudinea. Nu te plange! Maya Angelou
• Fiecare problema are in mainile ei un dar pentru tine. Richard Bach
• Putem sa evitam sa luam decizii, nefacand nimic, dar pana si asta este o decizie. Garry Collins
• Multi dintre cei ce esueaza in viata sunt persoane care nu au realizat cat de aproape au fost de succes in momentul cand au renuntat. Thomas A. Edison
• Chiar si cea mai inteleapta minte mai are ceva de invatat.George Santayana
• Progreseaza si nu te opri niciodata pentru ca progresul inseamna perfectiune. Progreseaza si nu te teme de tepii din cale, pentru ca ei atrag doar sangele stricat.
• Pasul indispensabil pentru a obtine lucrurile pe care ti le doresti in viata este acesta: hotaraste-te ce vrei. Ben Stein

Cum sa ai o zi minunata

In fiecare dimineata cand ne trezim, primul sentiment ar trebui sa fie unul de multumire. Uite o noua zi se arata in fata noastra, suntem asa de norocosi ca ni se da sansa sa facem azi tot ceea nu am reusit sa realizam ieri.

Trebuie sa te gandesti ce sansa minunata ai ca poti sa traiesti si aceasta noua zi, ca starea ta fizica iti permite acest lucru, ca ai puterea sa faci asa de multe.

Defectele imaginare

De curand stateam de vorba cu un coleg pe care l-a parasit prietena. In timp ce se plangea de zor, la un moment dat, a spus urmatoarele: asta ti se intampla daca nu ai masina. Oarecum surprinsa, deoarece nu intelesesem bine ce a vrut sa spuna, in amalgamul de idei ce il insira pentru a-si descrie suferinta, nu am acordat foarte mare importanta celor spuse.

In zilele urmatoare, aceeasi victimizare, tot biroul ii cunostea asa-zisa drama. La un moment dat, intalnindu-ne din nou in birou, ma intreaba: prietenul tau are masina? Eu, surprinsa, spun da. La care el, foarte ganditor…Normal!!!

Care era defapt problema cu posesorii de masini…el neavand masina, i se parea ca toate fetele isi doresc asta si din aceasta cauza el nu isi gaseste o iubita cu care sa aiba o relatie mai de durata. Din punctul lui de vedere, avea toate calitatile din lume pentru a atrage fetele, insa ii lipsea cel mai important atuu...o masina.

Cat de redus mental , trebuie sa fii, sa gandesti intr-un asemena fel???

Unde era de fapt problema?

Monologul Lui Dumnezeu

"M-am uitat la tine când te-ai trezit de dimineaţă...

Aşteptam să-mi spui două trei cuvinte, mulţumindu-mi pentru cele ce ţi s-au întâmplat, cerându-mi părerea pentru cele ce urma să le faci astăzi.

Am observat că erai mult prea preocupat ca să-ţi cauţi haine potrivite pentru a merge la serviciu. Speram să găseşti câteva clipe ca să-mi spui: Bună dimineaţa! Dar erai mult prea ocupat.

Pentru a vedea că-ţi sunt alături, am surprins pentru tine cerul cu culori şi cânt de păsărele. Păcat că nu ai observat nici atunci prezenţa Mea.

Te-am privit plecând grăbit spre serviciu şi iar am aşteptat. Presupun că fiind atât de ocupat, nu ai avut timp nici atunci să-mi spui două vorbe.

Când te întorceai de la muncă, ţi-am văzut oboseala şi ţi-am trimis o ploaie măruntă care să-ţi alunge stresul acumulat.

Am crezut că făcându-ţi această placere îţi vei aduce aminte de Mine. În schimb, supărat, M-ai înjurat.

Doream atât de mult să-mi vorbeşti. Oricum ziua era, încă, lungă!

Ai pornit televizorul şi în timp ce urmăreai programul preferat, Eu am aşteptat.

Ai cinat apoi cu ai tăi şi tot nu ţi-ai adus aminte de Mine.

Văzându-te atât de obosit, am înţeles tăcerea ta şi am stins splendoarea

cerului ca să te poţi odihni, dar nu te-am lăsat în beznă. Am lăsat veghetori pentru tine o mulţime de stele. Era aşa de frumos, păcat că n-ai observat...

Dar nu contează! Poate chiar nu ţi-ai dat seama că Eu sunt aici pentru tine.

Am mai multă răbdare decât poţi să-ţi imaginezi tu vreodată...

Vreau să ţi-o arăt, pentru ca şi tu, la rândul tău, să o arăţi celor din jurul tău.

Te iubesc atât de mult încât te voi răbda.

Acum eşti pe punctul de a te trezi din nou.

Nu-Mi rămâne decât să te iubesc şi să sper că măcar azi, îmi vei acorda puţin timp din timpul dăruit ţie.

Îţi doresc o zi bună şi minunată ca sufletul tău luminos !  

Al tău Tată, Dumnezeu."

Frustrarea profesionala

Exista numeroae situatii cand frustrarea a dus la schimbarea unor vieti, si de cele mai multe a fost o schimbare in bine.

Oamenii, satuii de nedreptate si indolenta care ii inconjura, au decis sa isi ia viata in propriile maini, sa isi asume cateva riscuri, dar s-au asigurat ca ies din mocirla in care se adanceau din ce in ce mai mult.

Astea sunt cazurile cele mai fericite, ale oamenilor care au avut tot timpul o portita, dar care au incercat totusi sa isi depaseasca limitele.

Traiesti ca un leu sau ca un iepure?

Un leu sau un iepure ?

Probabil stim cu totii fabula cu leul si iepurele. Daca nu, oricum v-o spun eu acum :)

Se spune ca era odata un leu grandios, avea o constitutie fizica perfecta, un raget puternic, si o multime de alte calitati, cum ar trebui sa aiba un rege al  padurii de altfel. Si totusi nu era regele...cine era ,va dati seama la finalul parabolei.

Dar de ce nu era, va intrebati....pentru ca el se vedea ca un iepure. Si nici macar un iepure dintre cei mai buni...

Pe de alta parte, acel iepure la care se raporta leul, avea o cu totul o alta perspectiva asupra sa...desi eram mic si pricajit, el se vedea capabil de orice, se credea puternic si potent, in stare de lucruri marete, poate chiar sa conduca padurea. Avea o incredere in fortele personale nemaipomenita,