Defectele imaginare

De curand stateam de vorba cu un coleg pe care l-a parasit prietena. In timp ce se plangea de zor, la un moment dat, a spus urmatoarele: asta ti se intampla daca nu ai masina. Oarecum surprinsa, deoarece nu intelesesem bine ce a vrut sa spuna, in amalgamul de idei ce il insira pentru a-si descrie suferinta, nu am acordat foarte mare importanta celor spuse.

In zilele urmatoare, aceeasi victimizare, tot biroul ii cunostea asa-zisa drama. La un moment dat, intalnindu-ne din nou in birou, ma intreaba: prietenul tau are masina? Eu, surprinsa, spun da. La care el, foarte ganditor…Normal!!!

Care era defapt problema cu posesorii de masini…el neavand masina, i se parea ca toate fetele isi doresc asta si din aceasta cauza el nu isi gaseste o iubita cu care sa aiba o relatie mai de durata. Din punctul lui de vedere, avea toate calitatile din lume pentru a atrage fetele, insa ii lipsea cel mai important atuu...o masina.

Cat de redus mental , trebuie sa fii, sa gandesti intr-un asemena fel???

Unde era de fapt problema?



El, era asa obsedat de aceasta lipsa a lui, de acest defect, ca tot timpul, cand cunostea pe cineva, era lipsit de incredere in sine,  asteptandu-se in orice moment sa fie parasit. In primul rand nu facea nici un efort sa se aropie de cineva, apoi, tot timpul privea fata respectiva cu neincredere, strecurand tot felul de suspiciuni asupra ei, convins fiind ca sigur asa o sa faca si ea, ca si aceia care l-a parasit, o sa isi caute un iubit cu masina.

Acest caz este legat de lipsa unei obiect, care pentru unii reprezinta bunastarea, sau independenta, nici nu imi dau seama macar care dintre ele, de ce aproape toti barbatii au complexul asta cu masinile. Cei care nu au, isi doresc cu ardoare una, iar cei care au, vor mereu ceva mai puternic, o masina mai frumoasa, etc.

Complexele de genul acestuia sunt foarte numeroase, unii oameni fiind atat de complexati, ca isi distrug chiar viata din cauza unor lipsuri imaginare.

Eu de exemplu, in adolescenta, eram foarte complexata din cauza dintilor, deoarece mi se parea mie ca nu sunt drepti. Din aceasta cauza imi sugeram mereu ca nu trebuie sa rad sau sa zambesc larg, motiv pentru care mereu radeam cu gura inchisa, ceea ce, fara ca eu sa stiu ma punea intr-o situtatie penibia. Parea ca tot timpul rad fortat, sau mai rau, oamenii din jurul meu, ma considerau inchisa, poate si prea sobra, deoarece niciodata nu paream a rade cu pofta, sau sa zambesc din toata inima, decat in grupurile familiare, bineinteles.

Mi-a luat foarte mult timp sa inteleg ca eu, persoana mea , inseamna mult mai decat o dantura frumosa, sau un zambet larg.

Ceea ce imi lipsea mie defapt era deschiderea fata de oameni. Imi era greu sa rad din toata inima , nu din cauza danturii, ce din lipsa de incredere in mine, in persoana mea ca intreg.

Aceste false lipsuri, asa zisele defecte, ne ingreuneaza viata atat de mult, ca nici nu putem noi sa ne dam seama.

Importante insa, nu sunt defectele, pe care toata lumea le are, mai mult sau mai putin visibile, ce modul in care te raportezi tu la ele. In viata, mai ales in zilele noastre cand poti sa iti schimbi pana si sexul, totul este cu putinta, in cazul in care ai un complex fizic.O imbunatatire a aspectului tau fizic nu e deloc imposibila. Iar daca problema ta e un obiect pe care ti-l doresti foarte mult, aici e chiar mai usor, deoarece cu putina perseverenta si ceva munca, poti sa obtii cam tot ce iti doresti. Normal, daca nu ai cine stie ce dorinte utopice si depui putin efort pentru a obtine acel ceva.

Daca tu vei considera un minus al tau un defect, la fel il vor considera si ceilalati, insa daca tu vei sti sa pui in avantajul tau lipsa respectiva, o vei transforma poate nu chiar in calitate, dar in ceva nesemnificativ, vei avea numai de castigat. De modul in care te raportezi tu la ceva ce consideri ca iti lipseste, depinde modul in care se raporteaza si cei din jurul tau.

Asa ca, nu masina este cea care iti lipseste pentru a agata o tipa hot, nici parul lung, sau niste haine branduite pentru a cunoste un baiat, ce o personalitate frumoasa. Nu cred ca exista obiect sau trasatura fizica, care sa eclipseze o personalitate frumoasa, un caracter puternic.

Sa nu uitam ca tuturor le plac invingatorii, toti ne dorim in jurul nostru oameni increzatori in ei insisi, in speranta ca poate vor reusi sa ne transmita si nou din acea incredere. Dar ceea ce ar trebui sa urmarim noi cu ardoare, ar fi sa ne dezvoltam propria incredere in sine, sa fim noi cei doriti in apropiere pentru a deborda implinirea, o incredere in sine nemaipomenita.